Două Kilograme de Răbdare

Sâmbătă dimineața, Ana a mers pentru prima dată la piață. Voia să cumpere fructe și legume pentru săptămână. Piața era plină de oameni, voci și culori strălucitoare.

S-a oprit la o tarabă mică cu roșii. "Cât costă, vă rog?" a întrebat ea. Bătrânul din spatele mesei s-a uitat la ea. "Pentru salată sau pentru sos?" a spus el. Ana nu știa ce să răspundă.

"Pentru salată," a spus ea în cele din urmă. Bărbatul a clătinat din cap. A arătat spre o cutie. "Acestea sunt pentru salată. Ferme. Culoare bună." A arătat spre altă cutie. "Acestea sunt pentru sos. Moi, foarte roșii, dulci." A zâmbit. "Roșii diferite, muncă diferită."

Ana a cumpărat un kilogram din fiecare cutie. Bărbatul le-a împachetat cu grijă în hârtie. I-a dat un mic lămâie cadou. "Pentru salata ta," a spus el.

Când a ajuns acasă, s-a așezat la masa din bucătărie și s-a uitat la sacoșa ei. Simțea că a cumpărat mai mult decât roșii.